Romana


PRIMARIA COMUNEI ROZAVLEA




SARBATORI LOCALE

    In localitatea Rozavlea, la intiativa primarului Gheorghe Visovan, se desfasoara anual, in perioada 15 - 20 august o ampla manifestare sub genericul, "Zilele culturii - Roza Rozalina", ajunsa la editia a X- a, la care sunt prezenti mii de cetateni, fii ai comunei, dar si oaspeti din tara si de peste hotare. Daca la primele editii, printre oaspetii de seama s-au numarat domnii Ion Iliescu, academician Stefan Pascu, Grigore Lese, lotul olimpic de box condus de Francisc Vastag, alti reprezentanti de seama ai artei si culturii romanesti din judet si din tara, la alta editie a avut ca oaspeti pe Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei cu Regina Ana de Bourbon Parma, excelenta sa Michael Klinger, ambasadorul Poloniei la Bucuresti, excelenla sa, Arnosz Cezarius Borzynki, consulul onorific al Romaniei la Gdansk - Polonia.
    Sfanta Marie Mica - Nasterea Maicii Domnului
, este o sarbatoare importanta a comunei Rozavlea, deoarece este si hramul bisericii din centru, ridicata la rang de manastire la data de 15 august 1971, prin sfintirea sa de catre Preafericitul Patriarh lustinian. La aceasta sarbatoare, celebrata in 8 septembrie, inca din ajun se aduna, "profesii" (procesiuni religioase) din satele invecinate la biserica, unde isi petrec noaptea in cantari si  rugaciuni.
    Majoritatea obiceiurilor de peste an sunt legate de norocul si fericirea gospodariei, de sanatatea oamenilor si a vitelor, de muncile agricole, de fertilitatea solului, de maritatul fetelor etc.
    Sarbatoarea de Anul Nou
este o sarbatoare ciclica - incepe in ajunul Craciunului si se termina dupa ziua de Santion. De aceste sarbatori se leaga diferite obiceiuri. In ajunul Craciunului, de cu seara, apar carduri de copii cu colindele, cu Steaua, cu Capra, vestind Nasterea Mantuitorului. Dupa iesirea de la Litughie, spre miezul noptii, pornesc cu colindele cete de fete si feciori, oameni varstnici, pana spre dimineata, cand se aude cantatul cocosilor. Odata teminata colinda, se face si o urare de sanatate si fericire.
    Colindatorii sunt cinstiti de gazde cu tuica, colaci, mere, alune, nuci si sunt poftiti la masa. In noaptea de Anul Nou, fetele care doresc sa se marite in anul care urmeaza, ies in curte cu "stolnicul", un colac realizat din aluatul pentru Craciun - la taietor. Una dintre fete are ochii inchisi si stolnicul pe cap. Aceasta este condusa de alta fata si urcata pe taietor sa asculte un zgomot oarecare. Unde va auzi primul zgomot, acolo ii va fi ursitul. Apoi rup stolnicul in doua parti deasupra capului.
    Viflaimul,
sau teatrul popular cu masti, este realizat cu feciorii din sat si reprezinta "Nasterea Pruncului Iisus Hristos". Alaturi de cantecele religioase sunt strecurate si cantece laice, hazlii.
    Sfintul Ion
este o sarbatoare la fel de mare, colindati fiind cei cu numele de Ion, Ioana, refrenul colindei fiind de aceasta data La multi ani, Ioane! O alta mare sarbatoare este Boboteaza. In ajunul Bobotezei, grupuri de 4 - 5 fete isi confectionau fiecare cate un buchet din crengute de brad, busuioc, iedera, tuia, pospan (arbust de talie mica cu frunze mereu verzi) pe care le udau seara in halaul vitelor (gheabul cu apa din care se adapau vitele).  Buchetele ramase, erau duse in casa dimineata si puse intr-un vas cu apa. Cu cat gheata si zapada erau in cantitate mai mare pe aceste buchete, cu atat, se considera ca anul ce incepe, va fi mai bogat, mai frumos, mai cu noroc, pentru casa respectiva.
    Tot in ajunul Bobotezei are loc umblatul cu Crucea, din casa in casa. Cu aceasta ocazie se face sfintirea caselor, a gospodariilor, de catre preot.
    La sarbatoarea, Blagovesteniei - Buna Vestire - se practica obiceiul ca in fiecare gospodarie sa fie aprinse focuri, dimineata devreme, din resturile de pe langa casa ramase dupa iesirea din iarna. Se afuma cu aceasta ocazie intreaga gospoddrie, se inconjoara casa, grajdul, cotetele, cu scopul de a alunga duhurile necurate de pe langa gospodarie. Duminica Floriilor - este sfanta sarbatoare in care se culeg ramuri de salcie cu muguri (matisoare),  pentru a fi duse la biserica spre a fi sfinlite, dupa care se tin in casa, la o icoana religioasa, tot timpul anului, considerate a fi ocrotitoare si aparatoare de fulgere, traznete, epidemii, alte calamitati naturale.
    Sarbatoarea Invierii Domnului - Sfintele Pasti - sarbataore religioasda de prestigiu, tinuta de 2000 de ani de poporul roman. La slujba de la miezul noptii de Inviere se sfinteau bucatele, mai ales pentru copii, persoane bolnave, batrani, care nu puteau sa reziste fara hrana pana la terminarea slujbei din ziua de Pasti.
    Rusaliile -
sarbatoare la fel de importanta ca si Sfintele Pasti, prilejuieste practicarea unor obiceiuri vechi. Familiile se pregatesc cu mancare, bautura, cu casele impodobite cu ramuri de mesteacan pentru musafiri, rude, prieteni, oricine vine intr-o astfel de casa, strain fiind, este bine primit. Este o sarbatoare a fertilitatii, de ocrotire a naturii, de impacare cu toti si cu toate din natura.
    Sanzienele ca sarbatoare religioasa are loc in data de 24 iunie, la 2 zile dupa solstitiul de vara. In trecut, fetele isi confectionau cununile din flori de sanziene pe care le purtau pe cap, crezand ca, in viitorul apropiat, vor purta, in locul acelor cununi, cununa de mireasa. In noaptea de Sanziene se aprindeau focuri, ruguri care erau menite sa alunge pe diavol, sa alunge intunericul nu numai din natura, ci si din sufletele oamenilor
    Schimbarea la fata - sarbdtoare tinuta la data de 6 august, marcheaza trecerea spre toamna.
    Sfanta Marie Mare - Adormirea Maicii Domnului, sarbatorita la 15 august, iar Sfanta Marie Mica - Nasterea Maicii Domnului, este o sarbatoare importanta a comunei Rozavlea, deoarece este si hramul bisericii din centru ridicata la rang de manastire la data de 15 august 1971, prin sfintirea sa de catre Preafericitul Patriarh Iustinian. La aceasta sarbatoare celebrata in 8 septembrie, inca din ajun se aduna profesii (procesiuni religioase) din satele invecinate la biserica unde isi petrec noaptea in cantari si rugaciuni.
    In ziua de 8 septembrie se celebreaza slujba arhiereasca de catre unul din episcopii locului, de obicei P.S. Iustinian, si un sobor de preoti, dar si de P.S. Iustin, episcopul vicar, fiu al comunei Rozavlea. Este un fel de zi a potilor deschise. In data de 30 noiembrie se sarbitoreste Sfantul Andrei, patronul Romaniei, popular.
    Obiceiurile vietii de familie legate de momentele principale ale existentei individului inalterea, casatoria, moartea, s-au pastrat si se practica inca in toate satele Maramuresului ca si in celelalte medii folclorice traditionale de pe plaiul romanesc.
    Obiceiurile de nastere
- marcheaza principalele momente din viata omului si incep prin ciclul celor legate de nastere, intelegand prin aceasta, trecerea din lumea necunoscuta in lumea alba, cunoscuta, domina grija pentru integrarea perfecta in aceasta lume, pentru un destin individual modelat la nivelul optim al functiilor biologice si sociale. De aceea tot ce se va face pentru noul nascut, incepand din momentul nasterii. Unul din momentele importante care contureaza existenta copilului este si acela al acordarii numelui si al botezului crestin. Ritul de dare de nume si de increstinare, adica ritul de aderare la societatea familiala si religioasa, botezul, se face la 3 - 4 saptamani de la nastere. Pentru botez, moasa, sau mai nou, nanasa imbraca nou nascutul in alb, il infasa sub manuri, cu caputul si piciorusele goale. Botezul se face de obicei la parohie.
    Obiceiurite de nunta -
Un alt eveniment important din viata omului il constituie casatoria. Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nunta se explica prin importanta deosebita pe care o acorda poporul roman acestui  moment. Privite din perspectiva ceremonialului de trecere, obiceiurile legate de momentul casatoriei se succed in trei etape esentiale logodna, nunta si obiceiurile de dupa nunta. Principalele momente ale ceremonialului nuntii erau si mai sunt si azi petitul, credinta (logodna), cununia si nunta propriu-zisa. O secventa importanta care precede nunta este petitul. Intruna din seri, feciorul vorbeste cu fata la poarta si ii propune casatoria Urmeaza ca fata sa-si anunte parintii, iar daca acestia, intr-una din serile urmatoare, vin la casa fetei si feciorul cu petitorii, acestia fiind parintii si 2-3 rude apropiate. Nuntile maramuresene se tin in orice anotimp, dar mai ales in perioada "casalegilo". Sunt interzise nuntile in perioadele de post. Etape imporetante in ceremonialul nuntii sunt: herdetisul adica anuntul de logodna al tinerilor, stegarul mirele poarta steagul ales de prieteni sau rudele apropiate care este impodobit cu o seara inainte, cusutul si jucatul steagului, socacitele adica bucataresele pregatesc mancarurile de la nunta iertaciunile adica luarea de ramas bun de la parinti. Dupa toate aceste se desfasoara nunta, se inconjoara masa de 3 ori, se canta se joaca si dupa urmeaza datul darurilor, care incepe de la nasi, druste si apoi se continua cu restul invitatilor.
    Obiceiurile de innormantare - In colectivitatea folclorica traditionala moartea si inmormantarea unui individ sunt evenimentele care implica participarea intregii comunitati, intr-un fel sau altul. Credintele si practicile legate de obiceiul inmormantarii se desfasoara conform oricarui ceremonial de trecere, cu cele trei etape stabilite despartirea de vechea stare, (aici, de lumea celor vii), pregatirea pentru trecerea in cealalta stare si integrarea intr-o lume a mortilor precum si restabilirea echilibrului social intrerupt in urma plecarii celui mort. Si azi, oamenii cred in semne prevestitoare de moarte ca:
  • vise cu cimitire,
  • cruci,
  • oameni morti,
  • caderea unei stele,
  • urletul gainilor noaptea,
  • cantatul gainii cand nu canta cocosul etc.



Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC